Tradiţia ţesutului covoarelor populare, în patrimoniul UNESCO

Tehnica de realizare a covoarelor tradiţionale, cunoscută la noi sub numele de „scoarţă”, a fost inclusă în patrimoniul UNESCO chiar de Ziua Naţională a României. Experţii UNESCO au luat această decizie la propunerea României şi Republicii Moldova. De altfel, împărţim această artă tradiţională cu vecinii de peste Prut.

Experţii UNESCO au considerat că tehnica de ţesut „scoarţa” la război, care a fost transmisă din generaţie în generaţie, este o expresie a „creativităţii, identităţii şi coeziunii sociale”.

În vechime, „scoarţa” era folosită în special pentru decorul pereţilor ori se găsea în zestrea mireselor. Acum, e văzută mai ales ca o lucrare de artă.

În afară de scoarţă, ţara noastră a propus şi recunoaşterea pelerinajul de Rusalii de la Şumuleu Ciuc, dar comisia a mai cerut câteva detalii. România va propune la anul, împreună cu Moldova, Bulgaria şi Republica Macedonia ca toate practicile şi ritualurile de mărţişor să intre pe lista UNESCO.

Povestea

Povestea scoarţelor româneşti se pierde în negura timpului. În vechime, ţărăncile au început să le ţeasă la război şi au înlocuit astfel bârnele căptuşite cu scoarţa de copac de pe perete. De acolo le vine şi numele. Miresele erau cândva mândre să le scoată din lada de zestre şi să îşi împodobească noua casa cu ele.

Astăzi, meştesugul ţesutului scoarţelor este aproape pe cale de dispariţie.

E o muncă migăloasă şi puţine tinere mai au răbdare să stea ore în şir la război şi să deprindă tainele ţesutului.

România şi Republica Moldova împart cu mândrie tradiţia ţesutului scoarţelor. Iar UNESCO a recunoscut meritele ambelor ţări.

Odată intrată în patrimoniul cultural mondial, alături de doină, dansul căluşului, colindatul în ceata bărbătească şi ceramica de Horezu, scoarţa va fi o atracţie în plus pentru turişti.

Autorităţile speră că în felul acesta să crească şi şansele de a transmite meşteşugul, mai departe, către generaţiile viitoare. @ProTv

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s