Dorul de copii

Sindromul Italia. Româncele care ajung să trăiască în umbra unor muribunzi, în timp ce copiii lor se maturizează rapid

„Vino acasa ca doare rau, arde!”

Comunica zilnic cu copilul tau si asculta ce-ti spune.
Comunicarea este importanta pentru parinti si vitala pentru copii.

„Dorul de copii e cel mai mare. E crunt.”

Campania Ştirilor ProTV “Sindromul Italia” vorbeşte despre drama româncelor plecate să îngrijească bătrâni în peninsulă şi numite de italieni “badante”.

Femeile muncesc şi trăiesc în umbra unor muribunzi, în timp ce acasă copiii lor se maturizează rapid, iar părinţii li se sting în singurătate.

Din această cauză se simt vinovate, dar nu prea au cui să se plângă. Pot doar să se compătimească între ele, când reuşesc să se întâlnească la biserică.

Munca peste hotare, în condiţiile ruperii de familie poate avea efecte devastatoare, mai ales acolo unde mamele plecate nici măcar nu pot comunica între ele.

Badantele noastre ajung să aibă grijă şi de bătrâni aflaţi în localităţi de la distanţe mai mari de marile oraşe. La 20-30, chiar 50 de kilometri de un centru urbanistic important. Şi atunci sunt izolate, le e mai greu să ia autobuzul sau trenul pentru a se aduna în singura zi liberă din săptămână.

În comuna Budrio, femeile vin la biserică în cele două ore libere. Îngrijesc bătrâni pe la ferme din sate diferite, iar locaşul ortodox din zonă e locul unde se adună zilnic. Proprietara maşinii e din Vaslui, cealaltă e suceveanca şi s-au cunoscut şi împrietenit în Italia.

Se simt ca într-o familie şi îşi deapănă poveştile. Una dintre ele are 3 copii în România, la Piatra Neamţ, i-a părăsit de mici. Adică mezină avea doar 7 luni, nici măcar nu o înţărcase. Au trecut 8 ani de atunci şi mama e tot prin Italia.

Gabriela Bondoc, medic psihiatru: “Separarea de mama la vârste foarte mici provoacă tulburări mari de anxietate, rămâne o durere profundă în sufletul copilului.”

Elena a fost profesoară în România, a predat la o şcoală din Vaslui. Nu-i e ruşine că ingrijeste bătrâni în Italia, dar susţine că termenul “badante” e folosit în sens peiorativ.

O situaţie tentionata, acasă în familie, cu un soţ care i-a părăsit, au împins-o să plece şi ea de lângă copii.

Irina, fiica Elenei: “Ne-am dat seama că situaţia e gravă. În seara asta a spus că pleacă, am văzut-o pe bunica şi apoi a plecat. Ne-am văzut singure. In prima fază apare dorul şi apoi îţi dai seama că trebuie să te descurci cu tot ce se descurca ea înainte. ”

Elena, îngrijitoare bătrâni: “Dorul de copii e cel mai mare, cel mai crunt, în spatele zâmbetului meu e o mare de lacrimi.”

Părintele ortodox vine din Sălaj şi e stabilit de 6 ani la Budrio. Consideră ca slujbele şi întâlnirile de la biserică pot ţine loc psihoterapiei şi spune enoriaşilor în fiecare duminică despre şocul plecării mamelor din familiile româneşti.

Aceste femei au intrat într-o capcană. Nu şi-au dat de la început seama că îşi vor pierde statutul de mame şi soţii, în momentul în care se vor înhăma la un asemenea sacrificiu. Au conştientizat când era prea târziu, iar acum nu mai pot da înapoi.

Dacă se întorc la familie, ştiu că nu mai pot finanţa casa şi atunci îşi vor pierde şi acest nou rol. Nu îşi pot blama nici meseria din Italia, pentru că fără acest loc de muncă, ar fi neputincioase în România. Rămân peste hotare şi visează că la un moment dat se vor întoarce.

Cele mai multe dintre ele au astăzi copiii mari. Nu mai au pentru ce să se întoarcă în locurile natale pentru că, foarte des, nu îşi mai găsesc viaţa pe care au lăsat-o. Fie se obişnuiesc cu viaţa din Italia, fie astăzi, condiţiile de acasă sunt diferite. Şi realizează că dacă se întorc, ar reveni la un stil de viaţă cu care s-au dezobişnuit. De aici şi neputinţa de a renunţa la această meserie, chiar dacă presupune atâta sacrificiu. @Stirile ProTv 26.09.2018

Citeste si

Sindromul Italia. Copii bolnavi de dor de mamă @Libertatea.ro

 

 

 

Un gând despre &8222;Sindromul Italia. Româncele care ajung să trăiască în umbra unor muribunzi, în timp ce copiii lor se maturizează rapid&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s