ROMÂNIA nu este o țară pentru femei (în politică, dar nu numai)

Un prim-ministru, doi vicepremieri, optsprezece miniștri. Un total de douăzeci și unu de birouri care urmează să fie distribuite și o singură femeie considerată demnă să ocupe un loc în camera de control. Nu că situația ar fi fost mai bună la executivii anteriori conduși de PNL, Orban I și II, în care femeilor politice li s-a încredințat funcția de viceprim-ministru și două ministere. În guvernul Cîţu, procentul femeilor se contractă brusc la 4,7%. În Europa, doar Belarus şi Azerbaidjan au procente mai mici.

USR-PLUS, PARTIDUL SCHIMBĂRII CARE IGNORĂ FEMEILE

În divizia de birouri guvernamentale, USR-PLUS al vicepremierului Dan Barna a obținut conducerea a șase departamente, inclusiv cele cheie ale Justiției, Sănătății și Economiei, toate încredințate unor personalități masculine. Cu toate acestea, Uniunea Salvează România, de la nașterea sa în 2015, a susținut întotdeauna poziții în favoarea egalității de șanse între sexe, ca singură cale de urmat pentru ca democrația românească să atingă maturitatea deplină.De fapt, însă, singura personalitate feminină cu o anumită semnificație în partid este Clotilde Armand, activistă pentru drepturile civile, unul dintre fondatorii mișcării născut din proteste anticorupție și nou ales primar al sectorului 1 din București. Dintre cei douăzeci și patru de membri ai Consiliului Național care îl însoțesc pe președintele Barna, votat de delegații la Congresul de la Timișoara în urmă cu un an, doar 25% (șase membri) sunt femei și doar unul din șapte vicepreședinți numiți.

TREIZECI DE ANI DE ISTORIE POLITICĂ MASCULINĂ

Reprezentarea slabă a femeilor în instituții este o problemă care nu pare să genereze interes public pentru limba română, retrogradată în știrile din apendice de către mass-media și adresată de liderii politici cu declarații despre deschiderea fațadei, respinse prompt în instanță.

MOȘTENIREA ANTICOMUNISTĂ ȘI ROLUL SOCIAL AL FEMEILOR

În dezbaterea (slabă, ca să spun adevărul) cu privire la necesitatea de a garanta femeilor o participare activă la viața politică a țării, distincția marcată a rolurilor între sexe care distinge societatea românească își asumă, de asemenea, o pondere substanțială. Împărțirea sarcinilor casnice este utilizată în studiile sociale ca indicator pentru a determina gradul de șanse egale între bărbați și femei și, în consecință, deficitul democrației unei țări. În România, îngrijirea casei și a familiei este considerată o sarcină de relevanță aproape exclusiv feminină, care este slab combinată cu aspirația femeilor pentru independență economică, de a crea o poziție într-un domeniu precum cel al politicii, care necesită o constantă angajament și sacrificiu.Eliminarea stereotipurilor de gen, redefinirea rolului feminin și masculin în societate, în cuplu și în familie reprezintă un pas esențial pentru a elimina ierarhiile și inegalitățile existente și pentru a da viață unei căi reale de creștere democratică în țară.La nivel internaţional, România a coborât la sfârşitul anului 2020 pe locul 175 în lume la reprezentarea femeilor în Guvern, alături de Irak (4,6%), Bahrain (4,4%), Myanmar (3,9%), Turkmenistan (3,7%), Belarus (3.5%), Azerbaidjan (3%) şi cele 9 ţări cu nicio femeie în guvernele proprii menţionate anterior.Potrivit INACO, este nevoie „să corectăm rapid această gravă eroare de subreprezentare cronică a femeilor în Guvernul României. „Competitivitatea unui guvern şi calitatea vieţii unei naţiuni depinde şi de reprezentarea corectă a femeilor şi bărbaţilor”, se menţionează în comunicat.

Totodată, reprezentanţii INACO susţin că trebuie respectate „obiectivele de dezvoltare ale mileniului asumate de ONU, la care România s-a angajat ferm, care ţin inclusiv de egalitatea de şanse, prin fapte, nu vorbe, ridicări din umeri, scuze sau strategii pe hârtie.”

De asemenea, INACO consideră că mass-media are o contribuţie mare la dezvoltarea culturii politice favorabile egalităţii de şanse şi ar trebui să respecte acest principiu în spaţiile dedicate dezbaterilor politice.

„Organizaţiile de femei din partidele politice sunt anihilate complet din interior. Niciuna dintre aceste organizaţii de femei ale arcului guvernamental nu a reuşit să-şi impună vreo reprezentantă. Avem nevoie de un activism civic fără precedent în istoria României care să compenseze slaba lor putere politică. Nu ţine de alţii, ci chiar de noi.”, se mai precizează în comunicat. https://www.agerpres.ro/…/inaco-romania-ultimul-loc-in…
Sursa East Journal https://www.eastjournal.net/archives/114382

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s