Situația nașterilor din fiecare județ în 2020, anul în care s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 100 de ani

Anul trecut, în România s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 100 de ani. Cei mai puțini copii s-au născut în Tulcea (puțin peste 1500), iar cei mai mulți în București, arată datele transmise de Institutul Național de Statistică la solicitarea HotNews.ro. Dacă luăm în calcul populația feminină fertilă (cea cu vârsta de 15-49 de ani), județul cu cea mai mică pondere a mămicilor a fost în 2020 Caraș-Severin, unde puțin peste 3% din populația feminină fertilă a adus pe lume un nou-născut.


Mai jos, aveți numărul nașterilor din România în ultimii 100 de ani (perioada 1920-2020).

Măsurile de politică demografică privind interzicerea avorturilor adoptate la sfârșitul anului 1966, au avut ca efect redresarea puternică a natalității, mai ales în primii ani de aplicare a decretului, când s-au născut în medie peste 526.000 de copii anual, consemnându-se rate de 27,4 la mie (în 1967) și respectiv 26,7 la mie (în 1968). După 1980 s-a înregistrat o diminuare a numărului născuților vii, în medie sub 400.000 copii anual, iar în decursul perioadei 1980-1989 rată natalității a oscilat între 14 la mie și 18 la mie. 

Factorii coercitivi pronatalisti au avut efect numai pe termen scurt.

Începând cu 1956, natalitatea a înregistrat o tendința de scădere rapidă, de la 24,2 la mie (1956) la 14,3 la mie (1966), influențată atât de liberalizarea avorturilor cât și de cauze de ordin social, economic și educațional: accesul larg la învățământ, participarea ei la activitatea economică, mobilitatea profesională și socială generată de industrializare și de urbanizare.

  • În perioada 1947-1955, natalitatea a înregistrat în România valori ridicate, în mare parte datorită fenomenelor de recuperare a căsătoriilor și a nașterilor amânate. Ratele de natalitate au crescut de la 23,4 născuți-vii la 1000 de locuitori (1947) la 25,6 născuți-vii la 1000 de locuitori (1955) fără a atinge nivelul ratelor din perioada antebelică (30-35 născuți-vii la 1000 de locuitori).

Dar să revenim la 2020. Nasterile pe județe în 2020 și în 2019 arată ca în graficul de mai jos. În martie, lună în care lockdownul a ținut românii în case, procrearea de copii a fost la înălțime, dacă ne uităm la numărul nașterilor din luna decembrie 2020. Pentru a vedea însă dacă pandemia a revigorat parțial natalitatea va trebui să ne așteptăm să vedem cum va evolua numărul nașterilor în lunile următoare.

Cea mai severă contracție a numărului de nașteri a avut loc în județele Vaslui (aproape 25% mai puțini copii născuți în 2020 față de anul anterior), Galați (recul al nașterilor de aproape 20%) și Bacău (circa 18% mai puțini copii aduși pe lume anul trecut față de 2019).
Dacă ne uităm la numărul nașterilor în totalul populației de vârstă fertilă din fiecare județ, iată cum arată ponderea celor care au decis să devină mame în 2020 (număr mămici în total populație feminină fertila). 

Există de asemenea un decalaj al nivelului natalității între urban și rural, decalaj care ține de diferențele de structura pe vârste a populației și de pondere a populației feminine de vârstă fertilă din urban și rural, de nivelul de instruire, tradiția, activitatea femeilor în gospodărie sau în afară gospodăriei, cât și nivelul migrației.
Din punct de vedere al distribuției născuților-vii după grupa de vârstă a mamei se observă scăderea ponderii născuților-vii la femeile cu vârstă între 20-24 ani și creșterea ponderii născuților-vii la femeile cu vârstă între 25-39 ani începând cu anul 2001.

Modelul reproductiv occidental, format în țările vest-europene din anii `70, a influențat modelul reproductiv din România din ultimele trei decenii: cuplurile își doresc un număr mic de copii, aduși pe lume la o vârstă mai ridicată și în proporție din ce în ce mai mare de mame necăsătorite. Acest model a devenit din ce în ce mai răspândit încă înainte de 1989 și procesul s-a accelerat după acest an

Revoluția din decembrie 1989 a adus printre primele măsuri abrogarea legislației privind interzicerea avortului și contracepției, care au determinat scăderea natalității începând cu 1990, România aliniindu-se tendinței generale europene. Totuși, multe țări occidentale au o situație ceva mai bună, în contextul în care au politici de sprijin al familiilor cu copii.

  • Natalitatea a fost mai scăzută în mediul urban în comparație cu mediul rural, cu excepția perioadei 1979-1985 și anii 2009 și 2010 când rată natalității a fost superioară celei din rural. În mediul urban se observă o proporție mai redusă a familiilor cu mulți copii, un număr destul de mare de cupluri familiale limitându-se la un singur copil sau cel mult doi.

Specific României înainte de 1990, era faptul că marea majoritate a nașterilor se produceau în cadrul căsătoriilor (96%-97%) iar în 4 din 5 căsătorii în cadrul primei căsătorii. Deci natalitatea era legată în mare măsură de nuptialitate, iar populația României s-a caracterizat printr-o nuptialitate înaltă.
Începând cu anul 1992 asistăm la o creștere a numărului de nașteri în afară căsătoriei, proporția lor progresând de la an la an. Înainte de 1990, din 100 de copii născuți, doar 3 erau în afara căsătoriei. În 2019, din 100 de nașteri, peste 30 erau înafara căsătoriei. Asta în medie. Pentru că la țară, adică fix acolo unde ai zice că tradiția contează, lucrurile stau cel mai prost din acest punct de vedere. Cea mai mare parte a copiilor născuți în afară căsătoriei provin de la tinerele până în 25 ani (aproximativ 60,2%).
Diferența dintre vârstă medie la prima căsătorie și vârstă medie la prima naștere a înregistrat un proces de diminuare (de la 0,6 ani în 1980 la zero ani în 2010), ceea ce arată o schimbare de comportament demografic. Astfel, momentul conceperii copilului tinde să preceadă momentul căsătoriei.

Desigur că aceste diferențe între vârstă medie la prima naștere și vârstă medie la prima căsătorie, și mai ales diferența negativă, frecvent întâlnită după 2003, se datorează și creșterii ponderii nașterilor ilegitime, deci a femeilor foarte tinere, care necasatorindu-se, nu mai contribuie la obținerea vârstei medii la prima căsătorie, deși contribuie la obținerea vârstei medii la nașterea primului copil.
Peste 70% dintre cupluri au declarat că nu își doresc deloc copii. Aspectele financiare – situația financiară, muncă neplătită a femeilor – sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil, ele fiind cele care vor avea cel mai mult de suferit la venirea pe lume a unui copil.

@HotNews.ro Joi, 11 februarie 2021

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s